despre odihna lui Dumnezeu

catehumen

Dumnezeu se odihneste? sau odihna e numai pt trup? ca adesea ma gandesc sa dobindesc odihna din rai .. dar poate ca odihna e oprire in a cunoaste pe Dumnezeu, necuprins si neincaput? .. ca la arhanghelul Mihail ma gandesc ca neobosit slujeste lui Dumnezeu, in lupta neincetata cu fortele iadului

-la Dumnezeu nu exista limite, El se odihneste si lucreaza in acelasi timp caci dincolo nu exista timp si spatiu. pentru noi ele insa sint delimitate de timp si spatiu.deci odihna raiului este cind ai certitudinea ca ai ajuns dincolo si ai fost socotit cu dreptii si moartea nu mai are putere asupra ta. Da odihna te limiteaza la cunoasterea pe care teai straduit pe pamint in aceasta viata sa o capeti, in odihna acelei cunoasteri vei viia in etern. slujirea de dincolo nu e asemenea cu cea de aici. Acolo nui oboseala,foame,somn,e.t.c.ci o bucurie neincetata in tot ce se face.deci nu e o lupta plina de ura cum cred unii crestini de finta in marea majoritate.

sensul de odihna a lui Dumnezeu e ca noi sa tindem catre aceasta – sa ajungem a face voia Lui, deaceea mucenicii nu simteau durere si nici Sfintii parinti oboseala la rugaciune.majoritatea crestinilor de finta si restul lumii pling suferintele mucenicilor sau cred ca Maica Lui Dumnezeu il plingea pe El cind Lau rastignit. Realitatea e cu totul alta…..

Anunțuri

21 răspunsuri to “despre odihna lui Dumnezeu”

  1. catehumen Says:

    pentru ce plangea Maica langa cruce? .. ca nu era plans obisnuit .. ci frangere de inima cum nu se poate descrie

  2. catehumen Says:

    sfîntului Dimitrie, mitropolitul Rostovului, i s-au arătat patimile şi răstignirea Domnului şi plînsul Maicei de lîngă Cruce

    • asta este altceva -eu am intrebat unde scrie in biblie?nu ca nu ar fi adevarat ce spune Sfintul dar nescriind in biblie are alte intelesuri si in alte contexte deci trebuie evaluata vremea motivul pentru care a scris Sfintul.caci toti sfintii au scris pentru o anumita intelegere iar in biblie sint toate sau orice inteles .asa multi au interpretat si sustinut ca Sfintii se contraziceau ba chiar ca au spus minciuni si ca nu toate scrise de ei sint adevarate ceea ce e blasfemie.NU ORICINE POATE SA INTELEAGA PE ORICE SFINT.asta nu inseamna ca trebuie sa se ajunga la a sustine aberatii despre Sfinti.
      deci a scris acestea despre Maica pentru a induiosa unele inimi impietrite, si pentru necredinta celor multi…..

  3. catehumen Says:

    in biblie n-am gasit scris că plîngea..
    ce era în durerea ei vazînd pe Dumnezeu pus pe Cruce de oameni?

    • deoarece acea traire depaseste fara limite plinsul,si acesta este doar inceputul adevaratei dureri .cei din ziua de azi nici acest inceput nul mai sufera si nici nu stiu cum e deoarece inimile si leau construit in laboratoarele unde se fabrica pacate care creaza un amalgam ce nu se mai poate muia nicidecum.

    • este plins de ciuda , de nervi, ca ni se pare ca am pierdut ceva sau pe cineva care nu ne apartine de fapt, cind de fapt noi sintem cei pierduti. Este insa si un plins din Dragoste pentru Dumnezeu el incepe dupa tacerea gindurilor si se afunda pina in strafundurile inimii el vine fara sal poti comanda tu si cind se duce de la tine iti vine sa plingi ca sa dus deoarece el e binefacator si alina toate ranile si durerea.in acest plins percepi durerea intregii fapturi, si realizezi cit de mica e durerea ta…..

  4. catehumen Says:

    vad ca ai o categorie noua care se numeste „dictionar”
    am observat ca tu folosesti alt dictionar si o gandire diferita fata de gindirile obisnuite ale oamenilor, si vorba ta e duhovniceasca, care de multe ori apare ca una dura mintilor neduhovnicesti. si mie mi se pare dura uneori, sau fara limite, sau prosteasca, sau tainica, da incerc sa trec peste ca sa vad ce vrei sa transmiti de fapt. stiu ca in spatele cuvintelor tale nu sta lectura cufundat intr-un fotoliu, sau reflectii de pe plaja insorita, sau predicile de la TV.
    de exemplu tu cind spui „adevar”, vad ca nu te gindesti la ceva anume, ci te gindesti la cineva anume. Si cind Mântuitorul a fost intrebat de pilat „Ce este adevărul?”, El nu a răspuns. cum zice si sf Nicolae, ca nu a raspuns la o intrebare gresita.
    in dictionaru limbii române, in dreptul acestui cuvint simplu e pusa o explicatie formata din cuvinte mult mai complicate, care ele insele au nevoie de explicatie. si daca merg dupa explicatiile lor gasesc iar cuvintul din inceput pe care ele ar trebui sa-l explice, explicatii care se leaga in cerc una de alta fara sa desluseasca intelesul. si vad ca asa este si gindirea mea, nisipuri miscatoare si fara temelie.
    dar Adevarul s-a arat oamenilor in persoana, si mult singe si sudoare l-a marturisit, si toate scripturile l-au marturisit, si nu mai am nevoie de definitie pt ca El este Hriistos.
    Si ca sa mai adaug in dictionaru meu cele spre folos spune-mi te rog: ce este rugăciunea?
    am văzut ca tu spui rugăciune la multe lucruri
    după mine rugăciune către Dumnezeu e ca o cerere stăruitoare către El de la care aştept ceva. in spatele cuvintelor rugaciunii, sau gindurilor trebuie sa fie ceva ce eu nu stiu, ori poate stiam cindva da am pierdut. si daca eu vad ca am de toate si nu-mi lipseste nimic, cum pot sa fac rugaciunea sa fie simtitoare? in invatatura sfinta despre slava Domnului, sau despre rai, sau despre ingeri gasesc ceva ce nu cunosc care imi sunt de dorit. Frumosi trebuie sa fie ingerii lui Dumnezeu, prietenii omului, oare cum arata de aproape?

  5. catehumen Says:

    ce înseamnă „pofta ochiului” şi „trufia gîndurilor”?

    • inseamna cind te odihnesti cu privirea pe ceva anume (crestinu nu are odihna pre pamint) si cealalta este cind teai oprit de a mai vorbi prin rugaciune cu Dumnezeu si hoinaresti cu gindurile la cele materiale adica tot prin lume petreci chiar de ai fi in mijlocul pustiului.

  6. catehumen Says:

    daca atunci caut imparatia cerurilor ca sa vad si sa aud cele dumnezeiesti cum sint slava Domnului, slava sfintilor Lui, frumusetea ingerilor, desfatarile raiului .. acestea nu sint tot pofte ale simturilor? adica sunt pt vazul ochilor si auzul urechilormele? ca eu vad credinta aceasta in Dumnezeu ca o departare de simturile vazului si auzului? intreb daca e buna aceasta departare desavarsita de simturi? sau poate e buna departarea de simturi pe lumea aceasta si iarasi apropierea pe lumea cealalta?

    • e bine sa cauti dragostea lui Dumnezeu dar poti incepe cu orice cautare. dincolo nu sint pofte, iar simturile au dimensiuni ilimitate , totusi ele au o limita pentru care lucrezi aici pe pamint asa ca tu esti cel care te limitezi. de alegi dragostea atunci nu mai sint limite.dincolo vezi si auzi cu intreaga ta fiinta nu numai cu urechile sau cu ochii ca aici.vederea de dincolo o ai si aici de la nastere dar cealalta vedere materiala o acopera ca o mahrama de aceea e bine so pui pe foc(ul rugaciunii neincetate) ca nu cumva gasindo la indemina sa tio pui iara.ca detaliu -dincolo nu ai cum sa poftesti ca la tot ce vezi ai acces, deci ai acces la toate in celasi timp caci timp si spatiu nu exista, iar de vazut vezi cit teai straduit aici pre pamint sa te curatesti.apropiere si departare in cele din urma de Dumnezeu exista numai aici si inca de aici din aceasta viata poti sa faci parte din lumea vesnica cum spune apostolul, atunci ai trecut de la moarte la viata si moartea nu mai are putere asupra ta.

  7. catehumen Says:

    am întîlnit pe unu care ma întrebat: ce ţi se pare ţie cel mai important în scriptură?
    eu nu prea am stiut ce sai raspund, am ezitat si in timp ce se mira de ezitarile mele, iam zis aceasta: „căutaţi Împărăţia Cerurilor”, indemnul Domnului
    el a zis ca sint departe si mia zis parerea lui ca: predica de pe munte care e data in cap 5, 6, 7 la Matei e cea mai importanta
    apoi discutind mai departe zicea ca el poate sa implineasca in fapta un capitol dar la celelate are probleme si nu poate sa faptuiasca unele din invataturi, ce i se par grele sau dure
    mi sa parut interesanta perspectiva lui, ca eu niciodata pana atunci nu ma gandisem la scriptura ca la un manual de faptuire ci o tineam mai degraba ca un bibelou pe care il admiri dar nu te atingi de el ca e prea pretios

    sf Ioan Scararu spune ca unii se tîrîie către împărăţia cerurilor, alti merg catre ea .. dar sunt si aceia car fug catre imparatie, pe care ii numeste si atletii lui Hriistos
    cum sint cei care fug? ce fac ei?

    • SE ROAGA NEINCETAT . ia zis Dumnezeu lui Arsenie: Arsenie! fugi de lume. si sa salasuit Arsenie la marginea satului si a zis Dumnezeu iarasi: Arsenie fugi de lume!! si sa dus dincolo de riu unde nu locuia nimeni. si ia zis iara :Arsenie fugi de lume!!!si sa dus arsenie in pustiu (nu ca dincolo de riu nar fi fost singur da uitinduse spre riu isi aducea aminte de lume si nu se ruga)si a zis Dumnezeu lui Arsenie din nou:Arsenie fugi!!!!(adica sa nu se opreasca din rugaciune) si sa afundat Arsenie adinc in pustiu. (adica a ficsat adinc in inima rugaciunea , devenind neincetata.

  8. catehumen Says:

    ficsarea aceasta a rugaciunii ca sa devina neincetata, e ca o fortare puternica, sau e ca o relaxare puternica, sau altfel?
    eu mam fortat odata ca si cum as urla inauntru meu fara sa folosesc gura sau glasul, ca si cum as vrea sa pling dar nu am lacrimi, sa ma dezintegrez de durere sa ma fac pulbere.. in mintea mea ma straduiam sa tin ginduri de umilinta si de dragoste catre Dumnezeu, dar fara sa vreau imi veneau si ginduri de genu: nu te mai prosti, daca te vede cineva in halu asta, vezi daca nu se aud pasi prin jur, etc .. gindurile alternau ca nu ma puteam opune prea mult … a fost ceva aproape violent ..
    nu mult dupa aceasta am trait altceva care nu a mai fost de la mine .. cind am trecut cu ochii peste icoana Maicii Domnului, vazindu-O cu mainile incrucisate la piept, miau venit in minte cuvintele ei ” fie mie dupa Cuvîntul Tău” .. si mi sau taiat puterea genunchilor si din tot trupul, de parca as fi iesit dintro mare incordare in care statusem pina atuncea si ce a urmat nu mai pot sa descri .. o stare de placere si bucurie ce mau mirat foarte, pt ca nu simtisem ceva asemenea nici macar de departe .. na durat mult ca starea aceea sa retras incetisor incepind sa ma napadeasca dureri ale trupului de la pozitia in care ma gaseam pina a disparut complet .. si am ramas minunindu+ma ca nu intelegeam nimica din acestea .. ca e ceva complet nou
    de atunci a trecut timpu, si traiesc cu un fel de vina, ca nam mai incercat vreo fortare de genu ala
    acest comentariu publica-l daca crezi ca e bine .. ca eu nu tin neaparat sa fie publicat ..

    • cu violenta se cistiga imparatia cerurilor, caci cu violenta lau tratat pe Mintuitorul rastignindul ceea ce face oricine cind pacatuieste il rastigneste incontinuu constient sau nu. fortarea este ca so capeti , iar prin rabdarea sfintilor o mentii.deci violenta este cind treci prin cimpia mintii si dracii te razboiesc cu gindurile incercind sa te atraga sa ramii in arsita si sa te sfirsesti de puteri ca mai apoi sa deznadajduiesi. starea de dupa a fost caci ai in trat in inima (ai intrat in padurea de la poalele muntelui) dar fiind nebotezat nai putut vedea nimic, acele simtiri erau ale sufletului descatusat. ai avut durere in trup deoarece trupul nu era pregatit , deaceea se practica postul , privegherea si celelalte ca trupul sa fie obisnuit cind intrii in lumea de dincolo si nul mai folosesti sa ramina in ascultare fata de pozitia in care te afli. si iarasi o prea multa abstinenta duce la urmarea sufletului si ridicarea lui de la pamint (asazisa levitare)ceea ce nu trebuie sa atraga pe nimeni caci este o nota de necontrolare a rugaciunii deaceea si Sfintii se suparau cind erau vazuti in momentele acelea. intrarile succesive in inima nu se aseamana primei despre asta o sa detaliem in -despre rugaciune- …..

    • îmi vine greu a crede că voi mai trăi experienţe aşa sau altele asemenea, iar tu vorbeşti despre ele ca de un lucru cunoscut şi obişnuit .. cum că am intrat în inimă .. mirarea îmi rămâne, că e ceva în afara înţelegerii şi a ceea ce ştiam că există, că pot să percep prin simţuri .. a devenit clar doar faptu că e ceva necunoscut dar plăcut spre a cunoaşte, în viaţa asta .. e ca o bomboană noouă pe care o primeşte un copil mic .. înţelegerea parcă mi-ar spune: continuă mai departe pe drumu asta că e bun .. iar acum mă văd blocat la partea cu pocăinţa .. că tare greu îmi vine a mă tângui sau a căuta plânsu pt păcate .. ani de zile am trăit ca copil, băiat, flăcău, tînăr fără a plînge .. că consideram că plînsu e pt copii şi femei .. iar acum găsesc că trebuie s-o iau pe drumu invers şi să mă învăţ înapoi a plînge decît a sta uscat .. că de fapt plînsu acesta e lucru bărbătesc

  9. sint multi care intra in inima cind se afla in fata mortii si striga cu disperare si parere de rau pentru viata dusa, la Dumnezeu, sau altii care tot din disperare se roaga pentru ai lor care sint in pericol,altii care se roaga cu staruinta sa li se dea ceva care depaseste intrarea in inima dar ei nu stiu sau nu li se arata ca nu le este spre folos. oricum de i se arata cuiva simtit intrun fel sau altul e semn ca se poate smeri cu usurinta numai sa voiasca; iara cui nu i sa aratat pentru mult timp desi sa rugat cu staruinta – sa nu se increada nidecum orice i sar arata mai tirziu ca de la draci ese si sa puna in inima lui ca e mindru si ingimfat si de aceea nu i se arata Domnul, caci in mare pericol de pierzare se afla mai ales ca sunt putini care pot sai citeasca azi rugaciuni sa scota dracii de la el.din acest motiv mai sint unii idioti care interzic rugaciunea pe motivul ca se indraceste lumea ,dar lumea oricum e indracita atita timp cit nu se roaga cu adevarat.asa ca eu zic ca mai bine sa riste cineva sa scape din puscarie decit sa astepte moartea. cind nu ai lacrimi de pocainta trebuie sati inclestezi gindurile de parere de rau pe inima impierita. lacrimile nu vin pina ce nu realizezi cit bine tia facut Dumnezeu si cit rau ii faci tu lui prin libera alegere a caii celei rele. pe calea cea buna nu poti fi indrumat decit de Cel Bun. El se afla in tot ceea ce este in jurul tau si iti vorbeste, sirguieste te sal auzi – nimic nu este la intimplare – esti tu cel lipsit din voia ta de a 4 a, a 5 a s.a.m.d.dimensiune…..

  10. sint stari sufletesti in care cu usurinta ma deprind cu rugaciunea catre Dumnezeu, in care cuvintele rugaciunii curg cu usurinta si mintea e atenta si ajutatoare .. dar sint si stari sufletesti de tresarire, de exemplu, in starea de frica sau in starea de minunare de care ti-am povestit, in care sufletul intra rar si petrece putin timp .. in acele momente rare in care sufletul petrece putin timp rugaciunea e intrerupta, si greu imi vine in minte numele Domnului .. de exemplu am trait in starea de frica .. inainte de starea asta aveam numele Domnului in minte si puteam sa zic.. Doamne izbăveşte-mă! .. dar dupa ce m-a cuprins frica am uitat numele Domnului .. si mi L-am reamintit dupa ce mi-a trecut frica ..

    un calugar caruia i s-a aratat in chip minunat un inger de lumina, i-a cerut aceluia sa aduca inchinaciune Domnul Iisus Hriistos .. dar ingerul n-a vrut si a disparut cu tot cu aratare .. si asa s-a izbavit de inselare de la draci .. calugarul a socotit ca un inger bun nu s-ar feri niciodata sa aduca inchinare lui Dumnezeu, pt ca in starea aceea petrece totdeauna si se hraneste din ea .. oare in momentele de minunare trebuie asa tarie sufleteasca ca sa nu uite sufletul meu numele Domnului ca in pilda aceasta?

    • se produce sa comparam asa cu un colaps: in starea de frica poti sa fii influentat de ceea ceti provoaca frica si sa uiti de Dumnezeu , iar in starea de uimire se produce o oprire a timpului unde numele Domnului e prezent deci nu necesita chemarea Lui fiind extrem de aproape dupa care cu usurinta iti aduci aminte numele Lui si de multe ori insotita de o bucurie interioara mai mult sau mai putin intensa.
      taria sufleteasca este deja in tine ea se manifesta in proportie directa cu mindria omului…….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: