Arhivă pentru minuni

despre copiii nascuti din pacat si cei de la Domnul, despre erezia predestinarii, vietuirea crestina…II

Posted in Comentariile mele la Sfanta tradiţie, ORTODOXIE VOIESC with tags , , , , , , , , , on Aprilie 16, 2010 by ariveronica

catehumen Spune:
martie 24, 2010 la 8:12 am e

Mărturiseşte Sfîntul Ioan Damaschin, vorbind aşa către sfinţii şi drepţii dumnezeieşti părinţi: “O, fericită însoţire, Ioachime şi Ano! din rodul pîntecelui vostru cu adevărat fără de prihană v-aţi cunoscut!” După cuvîntul Domnului: “Din rodurile lor îi veţi cunoaşte pe dînşii”. Aţi rînduit viaţa voastră precum a fost plăcut lui Dumnezeu. Pentru că vieţuind în curăţie şi cuvioşie aţi răsărit vistieria fecioriei, pe Fecioara aceea ce a fost mai înainte de naştere fecioară, cu mintea, cu sufletul şi după naştere fecioară şi totdeauna fecioară, cu mintea, cu sufletul şi trupul de-a pururea feciorind.
Deci şi Maica a avut o naştere deosebită, din credinţa sfinţilor părinţi Ioachim şi Ana.
Cum se înţelege totuşi că, chiar şi pruncii născuţi prin credinţa părinţilor lor, moştenesc păcatul lui Adam? bineînţeles afară de Mântuitorul, întrupat de la Sfântului Duh, născut din Maică neavând vreun păcat, care a luat asupra Sa păcatele lumii.
Că ereticul pelaghie spunea că pruncii se nasc fără de păcat, şi astfel făcea ca botezul nou-născuţilor să fie mincinos, deoarece botezul se face întru iertarea păcatelor. În sinodul de la Cartagina, Părinţii au desfinţat erezia aceasta aduncând împotrivă cuvântul Apostolului: “Printr-un om păcatul a intrat în lume şi prin păcat moartea. Şi aşa la toţi oamenii a trecut, pentru care toţi au păcătuit” (Romani 5, 12).

Este dumnezeu Atotputernic ?Este !atunci poate orice,nu ?cind sa pogorit prin Fecioara Maria a facuto prin minune deci ca Dumnezeu ce este nu avea nevoie de singele ei trupesc ca sa traiasca in Ea ,in oricecaz nu sa unit cu saminta din Ea ,nu avea logica, sa presupunem ca ar fi crescut in pintece din trupul ei, sa nu uitam ca Ea de mica a fost invatata de catre ingeri in altar cum sa se pastreze feciorelnica, Ea fiind singura cunoscatoare (adica care a constientizat- inteles), intreaga taina a desavirsirii.altceva este cind El se pogoara dind viata semintelor de parte femeiasca sau barbateasca,dar acestea fac parte din trupul omului cu acele informatii genetice de la facere, deci incluzind si pacatul lui Adam ;care a pacatuit prin neascultare –caci nemaivorbind(nemairuginduse Lui) cu Dumnezeu ,ci cu Eva care era inauntru lui in principiu sa facut primul curvar cu gindul : deaceea a venit Hriistos ca sa arate  legea(sa o implineasca cum spun parintii) care era fireasca dintru inceput ,dar greu de perceput pentru majoritatea, sa nu gresim precum Adam. ca nu numai cel ce va fi cu alta femeie ci si cel ce o va pofti cu gindul a facut pacatul si acesta e mai mare decit celalalt pentru cei ce stiu si il fac pe el(ca sa nu mai zic ca se si numesc pe ei crestini-adica cunoscatori-practicanti ai legii)…..(va urma)

despre marturisire -lui catehumen II

Posted in despre calugari, despre marturisire with tags , , , , , , , , , , , , on Februarie 19, 2010 by ariveronica

Cum tiam mai spus sint mai multe feluri de marturisire , mirenii in general marturisesc pacatele care le realizeaza cu fapta si mai putin cu gindul; azi si asa zisii calugari fac la fel , dar nu a fost asa dintodeauna ci si mireni stiau sa se marturiseasca curat pe vremuri.asta din lipsa de catehism si a celor ce pot sal faca cu putere.adica sa fie purtatori de Duh.catehismul nu este o invatatura despre traditie, sau reguli, sau istorie crestina,ci dea drept-cuvintul o marturisire de credinta .deci e important de la cine primim a fi catehizati, caci credinta si puterea aeluia ni se vor implanta si noua in inima,dintru inceput. si iar vedem cum marturisirea si aici isi are locul ei. parintii isi cautau cu mare sirguinta pe acela care sai calauzeasca ca sa fie siguri ca nu se vor pierde(azi majoritatea cred ca merg la rai). tot ce facem e marturisire de credinta sau necredinta,chiar si aerul cind il respiram(ca intrun fel il respia crestinul –spre mintuire,spre viata vesnica si altfel asa zisul-calugar chaolin spre indracire ,spre moarte vesnica.)dar sa ne intoarcem la marturisirea curata cea care ne poarta spre sfintire. A se marturisi omul curat inseamna a intelege cu toata fiinta sa, ca facind un pacat lea facut pe toate, la inceput e foarte greu de purtat cuvintul acesta insa cu ajutorul lui Dumnezeu toate se fac cu putinta.sa detaliem deci :sa zicem ca neam imbatat, se poate cu vin, cu apa de bem peste masura (3pahare ),sau cu iluzii. Si daca neam imbatat cu cine am facuto cu Hriistos? nu! ca nu am pastrat cumpatarea, deci cu dracii ca de ei am ascultat sau chiar de facem de capul nostru multe rautati ca nu trebuie dat vina pe draci cind nam ajuns la deosebirea gindurilor , avem si la pateric ex.cu oul copt la luminare dupa use.oricum dracii sint prezenti oriunde se intoarce omul de la Dumnezeu. asa ca de am baut cu dracii am si curvit cu ei ca la bautura mai stii ce spui sau ce faci ?mai rar se duce omu si se culca, da si atunci nu e ca a facut vreo fapta de sfintire.si daca am curvit cu dracii pe ei iam iubit si pe Hriistos lam urit, ca asa zice predania ,si de lam urit, lam si omorit (rastignit) caci ura naste crima (crima cu gindul)de aceea avem porunca sa ne iubim dusmanii. si daca am facut crima am facut si pacat impotriva Sfintului Duh.si de aici de se detaliaza inca, se vede cum au toate legatura ,cum am furat judecata lui Dumnezeu si chiar lam sodomit, fortindul fara sa intrebam ce facem (adica fara sa stam la rugaciune)dezbracindul de trup sufletul ale carui legaturi nu leam infaptuito noi, desi stiam ca nu trebuie facut. si tot ce stim ca nu trebuie facut si facem, iar e pacat impotriva Sfintului Duh,si omorire a constiintei si a vietii ce este in noi. cind parintii zic- ca nisipul de pe fundul marilor , pacatele de multe – e ca omul pe ce se curata si isi plinge pacatele ce le vede incepe a le vedea si pe celelalte de care nusi mai aduce aminte sau care i se par neinfaptuite de el si greu de acceptat ca lear fi facut; caci legaturile mentale dintre ele sint foarte imperceptibile si este nevoie de trezvie cum spun parintii ca mintea sa ramina curata transparenta pentru a se putea percepe si vedea legatura dintre toate intre ele si mai ales cu Dumnezeirea care vorbeste fiecarei celule in acelasi timp si dinauntrul ei si din afara. deci dracii se straduie in general sa ne ascunda pacatele, iar cele ce nu le vedem , intru prostime zicem ca fiind facute cu gindul dintre ele sint mici ,dar nu este asa ;ci toate ce nu le vedem in principiu sint mari si le vedem doar pe cele mici. de aceea spun parintii ca ceea mai mare vedere si dar e sasi vada omul pacatul. aceasta inseamna ca neam scos birna di ochi. insa mai este si pentru ca parintii purtau pacatele altora, altii ale poporului lor, ba chiar a tot pamintul, cum exemplu a dat Mintuitorul purtind neputintele oamenilor , iata deci care este rolul calugarilor . de aceea omul de rind cu teama si cutremur ar trebui sa umble prin preajma acestora ca nu stie care dintre acesti vietuitori ce viaza intre cele doua lumi vazuta si nevazuta poarta pacatele neputintei lui. acestia sit razboinici infricosati ce lupta impotriva stihiilor si stapiniilor acestei lumi . in inceputurile vietuirii lor se izoleaza , pentru ca la fata lumii , lupta lor indirjita cu demonii e infricosatoare la aratare pina ce ajung sa se deprinda in purtarea tuturor armelor biruintei precum spune apostolul si sa supuna pe diavol cu ajutorul lui Hriistos , deci ei nu se retrag in pustietati asa precum cred majoritatea naivilor pentru recreere si liniste(aceia nu sint calugari adevarati).acea liniste si pace despre care vorbeste sfinta traditie la care parintii ajungeau era in inima lor iar de afara diavolul todeauna ia pindit si scrisnit din dinti ziua si noaptea ca nu este ragaz unora ca acestia, numai de nu ii ia Dumnezeu prin locurile unde ochiul nu a vazut si urechia nu a auzit acolo unde nu este spatiu si timp.
Marturisirea trebuie facuta cu luare aminte ca in fata tronului judecatii cu fringere de inima , sa voiesti ati fringe inima in doua pentru a o curatii cu parerea de rau pentru fapta cea rea, atuul marilor razboinici e sasi asume lor pacate pe care nu leau facut; exemple sint multe in sfinta traditie cele mai cunoscute poate in scara raiului.insa pentru aceasta mare razboi de la draci se ridica, ba chiar si de la oamenii ce slujesc dracilor caci acest lucru e cel mai infricosat pentru ei si nu facerea de minuni sau vindecarile sau prevestirea viitorului care sint minuni, dar nu duc pe om la rai caci e cu putinta sa se intoarca la mai rele foarte curind dupa ce lea vazut,insa de va vedea omul ca se poare ridica va simti pina in esenta lui mila lui Dumnezeu si puterea ce se afla in robii Lui si va dorii si el sa se faca asemenea cautind sa se invete a se ridica si singur(caci acesta e scopul uceniciei) si aici diavolul la pierdut de slujbas. iata de ce e important cui ne marturisim ca daca acela nu va putea purta pacatele noastre ne va fi f greu si aflati in mare pericol. efectul marturisirii curate nu e simtamintul de plutire ca esti usor si dracu poate sati dea asemena senzatii,ci cind vezi ca nu te mai poti indrepta sa faci pacatul care pina atunci era obisnuinta ,si te scirbesti de el foarte, vazindute in toata spendoarea prostiei ce te aflai facindul…..(va urma)

…………Despre ascultarea cea dupa Dumnezeu-din patericul egiptean:

Posted in Comentariile mele la Sfanta tradiţie, patericul egiptean-tilcuiri with tags , , , , , , , on Decembrie 6, 2009 by ariveronica

Pentru avva Ioan, ucenicul lui avva Pavel

Se spunea despre avva Ioan, ucenicul lui avva Pavel, că avea mare ascultare. „Că erau într-un loc mormânturi şi locuia acolo o leoaică;” iar bătrânul a văzut în locul acela balegi de bou(de cămilă în alte cărţi mai vechi) şi zicea lui Ioan să se ducă să le aducă. Iar el i-a zis: dar ce voi face, avvo, pentru leoaică? Bătrânul glumind a zis: de va veni asupra ta, leag-o şi o adu aici! Deci, s-a dus fratele acolo „seara” şi iată a venit leoaica asupra lui. Iar el, după „cuvântul” bătrânului, s-a repezit să o prindă şi a fugit leoaica. Şi alergând după ea, zicea: aşteaptă părintele meu să te leg. Şi prinzând-o a legat-o. Şi se necăjea bătrânul şi şedea aşteptându-l. Şi iată a venit,  ţinând leoaica legată. Văzând bătrânul, s-a minunat. Şi vrând să-l smerească, L-a lovit zicând: nebunule! Câine nebun mi-ai adus aici? Şi a dezlegat-o îndată bătrânul şi a slobozit-o să se ducă.

Acest cuvînt,ca şi altele dealtfel,sau scris pentru vremurile cele de pe urmă ca nu cumva să se zică că nea părăsit Dumnezeu  în lipsa de duhovnici(purtători de duh),deci oricine voieşte să făptuiască au călăuze pe sf. Părinţi şi negreşit nu se vor pierde.iar lipsa de duhovnici se datorează faptului că noi am părăsit pe Dumnezeu şi nu El pe noi.

Aici avem doi părinţi la două trepte diferite pe calea desăvîrşirii,deaceia am şi separat cu culorile roşu (inclinat) şi violet (ingrosat) pe fiecare,iar galben (intre ghilimele) e ceea ce face diferenţa dintre ei;si anume-moartea.ucenicul,cu care ne putem înfrăţii şi noi-adică săi luăm ezemplu,se află biruind pentru a doua oară moartea(si am insemnat cu roşu,căci e la nivelul primei mucenicii),bătrînul o biruise definitiv căci e gata să moară în orice clipă,ajunsese să cunoască dragostea lui Dumnezeu,deci mucenicia lui nu mai are limite şi de aceea am însemnat cu violet.să clarificăm că nu ascultarea de bătrînul-ci de cuvîntul bătrînului-fiind el purtător de duh,grăia cuvîntul lui Dumnezeu,mai departe:ucenicul a întrebat,nefiind el la înălţimea desăvîrşirii părintelui său,de aici reiese că leoaica mînca oameni.însă orice întrebare denotă o subţire mîndrie,căci în loc să ceară rugăciune de acoperire cu întrebarea nu a făcut decît să ceară socoteală părintelui,că adică-a uitat că leoaica mănincă oameni!? şi invidie că numai pe tine nu te mănîncă drept care spunemi ce să fac cu ea.observăm cum invidia stă întotdeauna la baza a tot păcatul numai că e aproape imperceptibilă în majoritatea cazurilor.prin aceste păcate foarte mici dar în realitate foarte mari,ucenicul şia atras ispita căci părintele la trimis la un lucru imposibil de înfăptuit în lumea materială.înţelegînd el că a greşit(căci toată ziua a lucrat-adică a făcut rugăciune)spre seară,adică văzînduse la apusul vieţii pămînteşti sa pregătit să iasă(din trup)după cuvînt,îndreptînduse spre cimitir unde îl aştepta leoaica adică diavolul la trecerea prin vămi.aşa că cu groază şi lacrimi socotinduşi tote păcatele plîngînd pentru ele,un singur lucru rămînîndui că nu a păzit cuvîntul bărînului,deci se gîndea măcar săi arate lui Dumnezeu că el a încercat să o prindă pe leoaică,dar,ea la mîncat.aşa că văzînd că vine asupra lui,sa repezit să o prindă pînă ce va fi mîncat.aici vedem cum frica de răspunsul ce avea să dea la judecată a biruit frica de leoaică în lumea materială;deci temînduse de Dumnezeu şi leoaica sa temut de el şi fugea.de voim să se teamă duşmanii de noi şi noi trebuie a ne teme să nu greşim la faţa lui Dumnezeu,să putem da răspuns pentru toate.şi mîndrinduse el iarăşi(căci a obosit)-de aceea auzim în biseric㔺i iarăşi şi iarăşi cu pace Domnului să ne rugăm”adică să nu ne pierdem duhul şi iarăşi să punem inceput-alergînd după leoaică,a zis luişi-stai(pînă cînd vei păcătui) că aşteaptă Dumnezeu să intri pe poarta raiului,a zis părintele să te leg(adică pe diavol) deci credinţa că pazind cuvîntul la mîntuit.însă leoaica nu a stat,nu la ascultat,pînă ce nu sa văzut in siguranţă căci auzind că va fi dusă la părintele care cunoştea dragostea sa lăsat legată ştiind că acesta avea să o elibereze,precum nici Hriistos nu ia legat pe diavoli trimiţîndui în iad ci ia lăsat liberi voii lor de a intra în porci.un simplu-stai-şi nu mai păcătui nui de ajuns,căci trebuie să ne smerim şi să mărturisim pe cel ce ne păzeşte pre cale,deci să ne aducem aminte de cel ce ne învaţă să purtăm putere şi săl mărturisim, căci pe Hriistos în adevăr îl pomenim şi iată El va fi cu noi prin el,cel ce ne învaţă.iară cei ce îşi asumă loruşi vre un lucru,ştiut să le fie clar că se înşeală şi nici o putere nu capătă şi nici unde nu ştiu a merge ci orbecăie în iluzia întunericului dumnezeului creat după placul lor,căci mulţi hristoşi se vor arăta…celor ceşi fac voia, chiar de se vor întilni cu cel Adevărat precum dracii,nu voiesc săl recunoască căci voia lor este ocupată şi vor trece pe alăturea,nevăzînd şi neauzind.întorcîndune la începutul textului trebuie să mai detaliem puţin pentru a nu se crede că e umplutură,ci tot ce sa scris are un înţeles tainic de aceea sa scris să nu se modifice nici măcar o cîrta sau o iota(punct sau virgulă)ci cei ce aveau să traduca era musai să fie purtatori de duh pentru a traduce cu cuvinte care să nu blocheze înţelesul tainic.aşa că acel bou sau cămilă din cimitir putea fi chiar unul care trăia precum animalele-adică fără nici o grijă gata sa sufere orice aversitate (bătaie) precum boul,să se hrănească doar cu strictul necesar precum camila bea din cocoaşa ei atit cît îi trebuie,iar faptul că se balega acolo arată că vieţuia acolo-lîngă morminte ca săşi aducă aminte aşi plînge păcatele,de ceasul morţii-ca un mort.deci trimiţindul pe ucenic după baligi la trimis să ia aminte la acel fel de vieţuire.”şi prinzîndo a legato”deci cu alte cuvinte controla rugăciunea  căci putea să o scape. iar necăjala bătrînului nu este ca a noastră ci se ruga cu rugăciune mare care ajungea la tronul lui Hriistos căci şedea,şi aştepta răspuns cu nădejde întru răbdare ştiind că rugăciunea lui va fi auzită,că putea să se ducă după el în cimitir. şi iată ucenicul,a venit pre calea sfinţilor ţinînd dreapta socoteală,iar minunarea bătrînului nu este precum neam mira noi,ci sa aflat in faţa unei adevărate minuni nu pentru că ar fi adus leoaica legată, ci pentru că a văzut pe ucenicul biruitor crescînd în duhul că acestea sunt minunile cele mai mari după cum mărturiseşte sf. Varsanufie cel Mare deşi nouă ni se pare la prima vedere minunea ucenicului mai mare dar în realitate totul se datorează bătrînului.voind săi ficseze smerenia definitiv adică să rabde şi pe nedrept căci întru aceasta se cîştigă puterea,la lovit zicîndui- nebunule(după Hriistos) drac legat miai adus aici şi la dezlegat lăsîndul în voia lui Dumnezeu.iar această ultimă parte o vom detalia mai mult în”despre rugăciunea inimii şi păstrarea ei”după cum puteţi să luaţi aminte,voi ăştia cu articole tari,luavar muma pădurii şi cuvioasa pustiei orice călcare de cuvînt duce inevitabil la lipsirea de duh Sfînt şi mai bună e moartea mîncaţi de leoaică decît lepădarea duhului Sfint;şi să nu vă văitaţi că nu aveţi de cine să faceţi ascultare că voi aţi sodomi şi gomori pe oricine dacă nu puteţi fizic măcar spiritual că e la modă,doar sînteţi căutatori sinceri ai adevărului…………